La mulți ani, Europa!

Consiliul european de la jumătatea lunii decembrie 2017 este definitoriu pentru hotărârea europenilor de a înainta pe drumul deschis de „cei cinci președinți” (Completing Europe’s Economic and Monetary Union) în iunie 2015 și de „cartea albă privind viitorul Europei” din martie 2017. Consiliul a dat startul PESCO (Structura permanentă de cooperare în domeniul apărării) și a stabilit calendarul de elaborare a programului european de dezvoltare a industriilor de apărare începând cu 2019 și cel al capacității proprii de asigurare a securității și apărării începând cu 2020. Agenda europeană a anului 2018 este, prin urmare, extrem de solicitată pentru a asigura baza formalizării unei integrări de substanță a celor 25 de state membre care și-au exprimat hotărârea de participare la PESCO, la apărarea Europei și la proiectele industriale și de cercetare de înaltă tehnologie și performanță care să dea capacității defensive un conținut real.

Consiliul a ocazionat și o primă întâlnire a liderilor europeni în urma înaintării de către Comisia Europeană a foii de parcurs (http://europa.eu/rapid/attachment/IP-17-5005/en/EMU%20Roadmap.pdf)  privind adâncirea integrării între participanții la Uniunea Economică și Monetară, pe un calendar accelerat care să se închidă la Sibiu, în luna mai 2019, sub președinția României.

Pe lângă obligațiile ce decurg în următoarele 18 luni pentru statele deja membre ale  UEM, Comisia a adăugat patru inițiative majore:

  1. Înființarea unui Fond Monetar European (FME), având la bază cadrul juridic al Uniunii și structura deja consacrată a Mecanismului european de stabilitate (MES). Acesta are drept scop să sprijine statele membre din zona euro care se confruntă cu dificultăți financiare, să ofere un mecanism comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție și să acționeze în calitate de creditor de ultimă instanță pentru a facilita rezoluția ordonată a băncilor care riscă să intre în dificultate. Euro-scepticilor le recomand să citească pe Blogul FMI din 21 decembrie despre avantajele colaborării FMI cu aranjamentele regionale de finanțare (Staying Ahead of the Next Crisis: Improving Collaboration with Regional Financing Arrangements).
  1. Integrarea cerințelor compactului fiscal în cadrul juridic al Uniunii, ținând cont de marja de flexibilitate adecvată prevăzută de Pactul de stabilitate și de creștere și definită de Comisie începând din ianuarie 2015. Propunerea încorporează în dreptul Uniunii elementele principale ale tratatului pentru a promova asigurarea unor cadre fiscal-bugetare solide la nivel național.
  1. Instituirea de noi instrumente bugetare pentru o zonă euro stabilă în cadrul Uniunii. Sunt avute în vedere patru funcții posibile: a) sprijin acordat statelor membre pentru reforme structurale printr-un instrument de realizare a reformelor și prin asistență tehnică; b) un mecanism de convergență specific pentru statele membre care se pregătesc să adere la zona euro; c) un mecanism de sprijin pentru uniunea bancară, prin intermediul FME/MES, care urmează să fie convenit până la jumătatea anului 2018 și să devină operațional până în 2019 și d) o funcție de stabilizare menită să mențină nivelul investițiilor în eventualitatea înregistrării unor șocuri asimetrice majore. Comisia va prezenta inițiativele necesare în luna mai 2018, în contextul propunerilor sale privind cadrul financiar multianual de după 2020.
  1. Instituirea funcției de ministru european al economiei și finanțelor care ar urma să ocupe postul de vicepreședinte al Comisiei și să prezideze Eurogrupul. Prin reunirea responsabilităților existente și a cunoștințelor de specialitate, acest nou post ar îmbunătăți coerența, eficiența, transparența și răspunderea democratică a procesului de elaborare a politicilor economice pentru UE și zona euro, cu respectarea deplină a competențelor naționale. Ajungerea la o înțelegere comună privind rolul ministrului până la jumătatea anului 2019 va permite înființarea acestui post odată cu formarea următoarei Comisii.

Aceste demersuri pentru dinamizarea Europei și adâncirea integrării nu ar fi posibile fără un sprijin conștient din partea populației, ceea ce este confirmat de euro-barometrul publicat în octombrie 2017: 67% din cei chestionați susțin o mai intensă coordonare a politicilor economice la nivelul Europei; 79% sunt favorabili unor reforme care să susțină performanța economiilor și stabilitatea lor financiară; 64% sunt susținători ai monedei comune, euro, procent care este cel mai ridicat de după anul introducerii monedei comune în 2002.

Așa cum menționam anterior, ambițiosul calendar al europenilor presupune ca pe parcursul președinției românești a Consiliului să fie adoptate hotărâri care aduc încredere și stabilitate celor care le susțin. Se va număra România printre aceștia? Pentru că tinerii României își doresc o identitate europeană, autoritățile publice trebuie să-i asculte și să demareze cât mai repede măsurile care să conducă la integrarea deplină a României în Uniunea economică și monetară prin  intrarea în Mecanismul unic de supraveghere și în Mecanismul pregătitor al adoptării Euro.

Aceasta presupune elaborarea propriei foi de parcurs a României care să cuprindă:

-  adoptarea legislații naționale care să permită participarea la mecanismul unic de supraveghere și evaluarea cuprinzătoare a calității activelor instituțiilor de credit, indiferent de forma lor de proprietate;

- adoptarea, printr-un consens politic, a legislației naționale care să facă posibilă participarea în mecanismul cursului de schimb 2;

-  adoptarea planului național de introducere în circulație a monedei euro în România.

Autoritățile acestei țări au datoria să se îndepărteze de zgomotul produs de cei puțini care se simt confortabil în albia populismului extremist, de stânga ori extremă dreaptă și care țin spațiul mediatic și al dezbaterilor parlamentare ocupat cu o doctrină străină opțiuni majorității. Ele trebuie să se dedice obiectivelor de interes public validate de atașamentul la economia de piață și integrare europeană. De trei decenii majoritatea acestei țări nu și-a schimbat obiectivele!

Europa a ales: să meargă înainte pe calea impusă de tehnologia secolului 21 și de cutezanța oamenilor acestui timp. Și ea nu va da înapoi de dragul unei false unități dorită de cei codași. Noile mecanisme sunt menite să-i încurajeze pe cei din urmă, dar dornici, să fie parte a viitorului comun.

Decembrie 2017