Adieu, Big Bird

 

Vineri 26 iunie 2020, la ora 15.30 de pe aeroportul Roissy – Charles de Gaulle a decolat avionul F-HPJH A380-861 al companiei Air France, pentru ultimul său zbor, de două ore deasupra teritoriului național. Cei 500 de pasageri, reprezentând personal navigant, însoțitori de bord, lucrători la sol și reprezentanți ai managementului (aleși prin tragere la sorți), au adus omagiul lor unui Big Bird, care făcuse 11 ani legătura Parisului cu marile aeropoturi de pe alte continente. Întreaga flotă Air France de Airbus A380 a ieșit la pensie, cu cel puțin doi ani înainte de termen.

Acesta este simptomul sfârșitului unei epoci, pe care coronavirusul l-a accelerat. Potrivit raportului IATA Economics, publicat la 17 iunie a.c., companiile aeriene europene vor avea în 2020 o pierdere de 21,5 miliarde dolari, numărul pasagerilor transportați fiind cu mai mult de jumătate sub cel de anul trecut. Iată câteva exemple : Germania – cu 63% mai puțini pagageri, Franța – 61%, Marea Britanie – 61%, Italia – 59%, Grecia – 58%, Spania - 59%, Elveția – 60%, Olanda -60%, Austria – 58%, Norvegia -76%, Suedia – 67%, România – 59%, Turcia -55%, etc. Aceste cifre pun în pericol  între 6 și 7 milioane de locuri de muncă asociate industriei aviatice. Pierderile directe în PIB sunt anticipate, numai pentru acest an, la 370 miliarde dolari.

Nu există nicio prognoză care să pretindă că lumea va reveni la situația anterioară Covid -19, într-un termen mai scurt de 2 ani. Yves Mersch, membru în Consiliul Băncii Central Europene și vice-președintele Consiliului de supraveghere al BCE declara la 25 iunie, în cadrul seminariilor online consacrate reinventării Bretton Woods-ului , că „modelele macro-economice existente sunt nepotrivite pentru a prevedea evoluția pandemiei și a-i măsura impactul asupra economiei”.

O zi mai târziu, doamna finanțelor europene, Christine Lagarde, președinta BCE, avertiza că deși Eurozona a depășit, probabil, vârful crizei cauzate de pandemie, redresarea nu va fi pentru toți egală, va fi incompletă și va antrena transformări ample, exemplificând cu cazul companiilor din domeniul transportului aerian și al cel al spectacolelor, care probabil nu-și vor mai reveni nciodată, în timp ce domeniile pretabile la o infuzie și mai mare de digitalizare vor deveni mai puternice.

Menținerea la cote îngrijorătoare a numărului de persoane care cad victime virusului Covid-19 face ca între managementul pe termen scurt al măsurilor de atenuare a impactului crizei, angajate deja, și incertitudinile pe termen lung să nu existe o punte de capitalizare a efectelor măsurilor de contracarare, existând mereu pericolul declanșării de lockdown pe arii extinse și aplicat unei populații și unor activități economice a căror mărime poate varia.

Perioada de lockdown pe care am traversat-o a dovedit, însă, valoarea pe care digitalizarea o are pentru o creștere ecologică înțeleaptă (smart green growth). Reducerea substanțială a poluării odată cu aplicarea regimului de telemuncă și de educație online a fost cea mai convingătoare dovadă că lumea de după pandemie trebuie și poate să fie altfel. În asemenea circumstanțe, cred că problema care ar trebui să preocupe mai degrabă oamenii este cea a modului în care se raportează responsabilii politici la economia și societatea viitorului – care îi privește pe toți cetățenii - decât disputele personale îmbrăcate în culori partinice.

Căci, în cele din urmă, întrebarea este : va înlocui cineva, vreodată, Big Bird ?

 

Iunie 2020