Piața în tranziție

 

Pandemia a demonstrat că piața are capacitatea de a oferi întreprinzătorilor soluții chiar și sub stress. Avansul fintech-urilor (combinația serviciilor financiare cu tehnologia) dovedește aceasta, chiar dacă există încă puține piețe care să evidențieze în cifre transformările care se petrec. Sentimentele conservatoare ale subiecților din piață, împletite cu gradul diferit de educație financiară din societățile contemporane, fac ca atitudinea publică față de fintech-uri să fie, ca pentru orice domeniu în care reglementarea nu anticipează piața, precaută.

În absența unei interdicții care ar fi impusă prin lege, valul novator al fintech-urilor nu ocolește pe nimeni. Începutul primăverii a ocazionat și companiilor specializate românești, precum și autorităților de reglementare, angrenarea într-un trend al contemporaneității, cu speranța, cred, a conștientizării avantajelor pe care asocierea cu fintech-uri le poate oferi cât mai multor actori ai pieței, inclusiv consumatori de servicii financiare care sunt în căutarea sprijinului calificat pentru continuarea și dezvoltarea afacerilor lor. 

Începute adesea ca startup-uri, fintech-urile sunt rezultatul condițiilor propice pe care piața bancară și a asigurărilor le-au oferit investitorilor mileniali (generației Y) și acelor întreprinderi mici și mijlocii care au găsit un mediu mai primitor, mai ieftin chiar, pentru afacerile lor și o cale mai scurtă către finanțare decât prin hățișurile documentelor și procedurilor solicitate de organizațiile tradiționale de creditare. 

Cred că cel mai important factor de consolidare și expansiune a fintech-urilor îl reprezintă preluarea de către generația milenialilor a vectorului de înaintare a pieței financiare. Sunt câteva explicații pentru aceasta:

- în primul rând faptul că scăderea dobânzilor la depozitele bancare nu mai atrage, în aceleași proporții, noi deponenți, mai ales pe cei din rândul tinerilor care sunt dedicați mai mult utilității folosirii economiilor lor, decât conservării valorii acestora;

- în al doilea rând, se observă un atașament mai ridicat al tineretului educat către susținerea inițiativelor de protecție a mediului înconjurător și a celor cu destinație socială, ceea ce îndreaptă plasarea economiilor lor către astfel de domenii, care – în cele din urmă – le diferențiază comportamentul de cel al părinților (dominat de grija zilei de mâine), imprimând astfel o altă tendință comportamentului de lungă durată al subiecților din piață;

- în cel de-al treilea rând, fintech-urile oferă șansa unui câștig și prin investiții mici (caracteristice prin raportarea lor la veniturile celor aflați la început de carieră), prin finațare  participativă (crowdfunding), unde recompensa plasamentului nu decurge din dobânda la depozite, ci din dividendele activelor (acțiuni, obligațiuni), rezultate în urma activităților de producție, vânzare și prestare de servicii ale companiilor care au nevoie de finanțare. 

Piața cunoaște, în prezent, trei forme de intermediere financiară care definesc fintech-urile: B2B (business to business), B2C (business to consumers) și B2B2C (business to business to consumers). Conform datelor ultimului raport EY Global FinTech Adoption Index (2019), recurgerea de către consumatori la serviciile fintech-urilor a crescut de la 16% în 2015 la 64% în 2019 și 96% dintre consumatorii de servicii financiare din 27 principale economii ale lumii sunt conștienți de activitatea fintech-urilor. Ancheta Ernst & Young desfășurată în rândul a 1.000 conducători de întreprinderi mici și mijlocii în SUA, Anglia, Africa de Sud, China și Mexic atestă că cel puțin una din patru societăți recurge deja la serviciile fintech, și dintre acestea 56% o fac pentru servicii bancare și de plăți și 46% pentru finanțare. În Anglia, unde serviciul de open banking a fost deschis în 2018, deja 94% dintre întreprinderile mici și mijlocii care recurg la serviciile fintech sunt dispuse să pună la dispoziția societăților furnizoare de servicii financiare datele lor de identificare a bonității financiare și nevoilor de finanțare și 63% să le împartă și cu societăți non-financiare.

Probabil că o sinteză a ceea ce reprezintă fintech-urile prin digitalizarea relațiilor cu consumatorii și reducerea verigilor de intermediere, făcute posibile de tehnologie, este aceea că fintech-urile restituie consumatorilor controlul asupra afacerilor.

Încrederea tineretului în fintech-uri este indisolubil legată de faptul că locul diferitelor verigi subiective (umane) de aprobare a unei cereri de împrumut este luat de un sistem mult mai rapid de algoritmi pentru cunoașterea clientelei prin agregarea tuturor datelor disponibile în mediul online, precum și de robo-consultanții pentru plasamente, care exclud subiectivismul și preferințele.

Un exemplu de finanțare participativă în interes comunitar îl oferă KissKissBankBank (Franța), un fintech care finanțează din vărsăminte modice proiecte inițiate de membrii comunității (23.000 proiecte realizate cu participarea a 2 milioane persoane din toată lumea). Logo-ul companiei - civism, optimism și independență - îndeamnă către inițierea de proiecte asociative de natură antreprenorială, pentru care societatea a strâns deja peste 115 milioane euro. 

Mă duce gândul către nevoile de tot felul pe care le au comunitățile locale, fie cele mai apropiate de centrele afacerilor sau, mai ales, cele mai îndepărtate. Câți oameni ar putea trăi mai bine, mai în siguranță, mai curat, mai sănătos dacă fondurile europene sau din bugetele locale s-ar întâlni cu bunăvoința întreprinzătorilor/finanțatorilor locali? Desigur, pentru ca aceasta să se întâmple este necesar ca finanțatorii să dobândească puterea cuvântului asupra selectării și inițierii de proiecte, dar și asupra controlului utilizării fondurilor. Cred că actualele decalaje dintre rural și urban s-ar estompa mai repede și optimismul oamenilor ar fi mai mare.   

Multe fintech-uri sunt active pe piața de capital, la bursele de valori, unde, potrivit estimărilor Autorității de supraveghere a piețelor financiare din Franța, vârsta medie a celor care cumpără active online a scăzut la 36 de ani, de la 49 ani între 2017-2018. Numărul tinerilor care și-au deschis conturi destinate activităților bursiere s-a dublat, cel puțin, în Europa de vest, asigurând, astfel, un stoc nou de resurse financiare pentru economie și contribuind direct la atenuarea efectelor lockdown-ului.

Fintech-urile și noile tendințe ale finanțării activităților sunt un complement al activității bancare tradiționale, al celei de pe bursa de valori sau al asigurărilor. Ofensiva la care fintech-urile au pornit determină deja băncile să se deschidă către operațiuni de open banking sau să cumpere, la propriu, fintech-uri pe care să le asocieze grupului, ceea ce va face ca activitatea cunoscută tradițional ca banking să suporte schimbări în substanță.

Pe de altă parte, însă, atributul de finanțare participativă al fintech-urilor, aduce după sine schimbarea modului în care am înțeles proprietatea în ultimele secole, căci tot mai mult noțiunea de proprietar unic al firmei va fi înlocuită de cea a acționariatului multiplu, difuz și transnațional, indiferent de mărimea firmei. Diverse curente conservatoare și cu accente de conspiraționism dau acestei schimbări denumirea de socializare, atribut cu atât mai aberant cu cât provine din economii care nu au trecut niciun moment prin proprietatea unică. Dacă ne temem de apusul unui capitalism în care puterea economică era concentrată în mâinile câtorva familii care aveau capacitatea să controleze politicul și să trateze democrația votului universal ca pe un episod al răului necesar, atunci înseamnă că suferim de o gravă miopie care ne împiedică să ne dăm seama că lumea viitorului nu va mai prelua din cea a trecutului decât moștenirea culturală.

Martie 2021