Startup FinTech

Schimbarea pe care pandemia a accelerat-o se vede în primul rând în dinamica startup-urilor și numărul companiilor clasificate ca fiind Unicorn, cu valoare de piață de peste 1 miliard dolari (Dealroom.co, 19 august 2021). De la începutul acestui an lumea a cunoscut apariția, în medie zilnică, a câte două companii din categoria Unicorn (444 în total, din care 279 în SUA). Pentru prima dată după 2016, Europa a depășit China la numărul total al acestor companii (297 față de 276), ceea ce dovedește că preocuparea pentru Deep Tech și FinTech în Europa se intensifică odată cu formele de sprijin financiar pentru crearea de startup-uri. În acest moment cel mai mare Unicorn european este BioNTech (creatorul vaccinului mARN), startup început cu sprijinul unor finanțări europene de 9,4 milioane euro și ajuns acum la o valoare de piață de 88 miliarde dolari (de patru ori mai mult decât la începutul anului).

Valoarea combinată a companiilor active pe segmental Deep Tech și al căror start a fost finanțat din fonduri europene depășea la finele anului trecut 700 miliarde euro, cele mai atractive domenii fiind biotehnologia, robotica, terapeutica digitală, neuro-biologia, automatizarea proceselor, securitatea cibernetică, ingineria auto (European Startups, 2021 - The Year of Deep Tech, Dealroom.co, Sifted, FT, EC, EP).

Un domeniu cu atractivitate ridicată pentru cei care se hotărăsc să pună bazele unui startup îl constituie FinTech-urile, respectiv societățile capabile să furnizeze soluții financiare și de plăți bazate pe tehnologie, înlănțuirea de algoritmi și blockchain. Oricât de conservatori am fi, nu putem să ocolim evidența că noua formă a banking-ului crește odată cu FinTech-urile. În a doua parte a anului 2020, cel puțin șapte dintre primele 10 startup-uri fintech din Europa (exclusiv Marea Britanie) erau clasificate ca Unicorn, ceea ce traduce atât digitalizarea pieței unice pentru serviciile financiare, dar și schimbarea fundamentală și ireversibilă a infrastructurii bancare, precum și căderea barierelor transfrontaliere. Cele mai reprezentative societăți de acest fel sunt în Germania, Suedia, Olanda, Franța, Elveția și Marea Britanie.  Simpla observație a faptului că ZINSPILOT, filială a FinTech-ului german Deposit Solutions, a dobândit 4 ani la rând calificativul de „Best Deposit Marketplace”, atribuit de arbitrul pieței – BankingCheck -, pentru calitatea și remunerarea depozitelor oferită clienților la cele peste 200 bănci partenere din peste 20 de țări, trebuie să dea de gândit atât concurenței dinspre sectorul tradițional al banking-ului, cât și reglementatorilor și supraveghetorilor piețelor financiare de pretutindeni (European Startups, ibid).

Recent, Autoritatea britanică de supraveghere a pieței financiare (FCA) a aprobat ca startup-ul „Keebo” să înceapă emiterea de cărți de credit care să funcționeze pe bază de open banking. Keebo va pune în practică, începând din luna octombrie a.c., un concept novator de construire a creditului personal, bazat pe atragerea clientelei la subscrierea unei părți dintr-o nouă emisiune de titluri de valoare, astfel încât responsabilitatea pentru consolidarea poziției financiare a clientului să crească, chiar în condițiile inexistenței unui istoric de credit, ceea ce deschide oportunitatea accesului la resurse financiare inclusiv pentru expatriați sau liber profesioniști.

Ce face ca FinTech-urile să fie atât de atractive? În primul rând ar trebui reținut că inițiatorii unor asemenea startup-uri sunt, potrivit diferitelor sondaje internaționale, persoane mature din punct de vedere profesional, cele mai multe având o experiență fructuoasă în domeniul bancar, financiar și IT, în vârstă de 35-40 ani, cu o solidă formație universitară și amatoare de independență. Această generație polarizează cea mai mare încredere pentru colegii de generație, dar și pentru cei mai tineri, aflați la început de carieră. Acești întreprinzători au abilitatea de a folosi tehnologia informațională și a comunicării pentru a furniza servicii financiare în mod mai eficace și mai puțin costisitor. În plus, și deloc neglijabil, startup-ul FinTech este perceput de către startup-urile aflate la început de drum ca un partener capabil să le ofere soluții novatoare mai repede, mai ușor și cu mai mare deschidere față de furnizorii tradiționali de servicii financiare. FinTech a devenit un marker al societății moderne.

Aflat în plină expansiune, FinTech-ul are capacitatea să răspundă prompt nevoilor de bază ale clientelei: plăți, credit, economisire, consiliere robotizată, gestiune a activelor. Deosebirea fundamentală între modul în care FinTech intermediază aceste operațiuni și abordarea tradițională „față în față”, constă în abilitatea primului de a pune la lucru tehnologia informatică, ale cărei rezultate sunt quasi-imediate și tranzacțiile sunt verificate și aprobate prin punerea la lucru a algoritmilor matematici, în locul subiectivității lucrătorului de la ghișeu și a aprobărilor succesive pe cale ierarhică. FinTech-ul și blockchain-ul, ca platformă de intermediere, au făcut posibile contractele inteligente (smart contracts), preferate pentru deschiderea de credite și finanțare participativă (crowdfunding) și schimbul cu frecvență ridicată (high frequency trading), capabil să genereze ordine de încheiere a contractelor pe piața financiară fără intervenția umană, ci doar pe bază de algoritmi informatici.

Contribuția FinTech la dezvoltarea pieței financiare nu poate fi pusă la îndoială și nu poate fi nici oprită. Există o preocupare ridicată a autorităților publice față de riscul pe care tehnologia necontrolată îl poate reprezenta pentru rigurozitatea cunoașterii clientelei, prevenirea spălării banilor sau au finanțării terorismului (identificate în prezent ca amenințări pentru stabilitatea societăților). Poate fi pe deplin înțeleasă dorința acelora care susțin că societățile nu trebuie să fie lăsate să devină conduse de roboți și oamenii trebuie să păstreze controlul asupra tehnologiei. Subiectul este delicat pentru că asocierea tehnologiei cu democrația și preîntâmpinarea acaparării ei de către autoritarism nu au fost încă tranșate în sensul ajungerii la un echilibru global. Cu tot respectul față de supraveghetori și reglementatori, trebuie să acceptăm realitatea că aceștia sunt rămași cu cel puțin două decenii în urmă față de impactul pe care tehnologia informației îl are pe piața financiară. Să observăm că abia de dată recentă banca băncilor centrale (BIS) a impus ca obligatorie calificarea în IT pentru noile sale angajări de personal. FinTech nu este adversarul stabilității financiare și al securității economice. De asemenea, nu este un adversar al banking-ului tradițional. De altfel, toate FinTech-urile funcționează în interacțiune cu băncile universale, au conturi deschise cu acestea și multe au printre acționari bănci clasice. Nimic nu poate împiedica ca înseși băncile comerciale prezente să-și convertească o parte dintre activități către cele care sunt acum apanajul FInTech.

Gradul de deschidere al băncilor către operațiuni de tip FinTech (care prioritizează viteza) depinde de capacitatea lor de a accepta RegTech (tehnologia reglementării) și a o face prietenoasă cu autoritatea de supraveghere a pieței (în sensul în care nu contravine instrucțiunilor acesteia). Este dovedit că formele clasice impuse de reglementatori pentru cunoașterea clientelei, scoring (evaluarea riscului de credit),  protecția împotriva spălării banilor și limitarea riscului de finanțare a terorismului adaugă destul de mult la costul creditului, adesea până la niveluri descurajante pentru solicitanții serviciilor bancare. RegTech-ul, apărut în 2015 ca un avatar al FinTech-ului, propune soluții tehnologice pentru gestiunea chestiunilor de conformitate cu cerințele reglementărilor, prin înlocuirea raportărilor manuale, cronofage, cu soluții automatizate de screening ale bazelor de date, cu condiția ca sistemele naționale de evidență a populației, fiscale, securitate socială și penale să fie digitalizate și interactive. Alternativa este recurgerea la blockchain, unde datele devin nefalsificabile și deschise auditului, prin înscrierea tuturor informațiilor autentificate ale contrapartizilor (documente în format digital, semnătura electronică, certificările etc).

Blockchain-ul constituie o schimbare de paradigmă: dacă până de curând infrastructura de funcționare a plăților se baza exclusiv pe praguri de încredere supervizate de oameni - ceea ce conduce în toate cazurile la centralizare – blockchain-ul funcționează pe baza unui multiplu de registre de date, partajate între participanți, care permit automatizarea proceselor de înregistrare a tranzacțiilor într-o manieră securizată, transparentă și mai puțin costisitoare. Una din trăsăturile cele mai importante ale acestui sistem de intermediere financiară este lipsa de coruptibilitate și, prin consecință, de manipulare politică. Pentru ca cele două funcții esențiale ale blockchain – cea de registru de autentificare și de automatizare descentralizată a operațiunilor – să poată fi protejate din punct de vedere legal, trebuie ca legislația aplicabilă contractelor comerciale (inclusiv Codul civil) să fie adusă în concordanță cu dezvoltările tehnologice care imprimă deja cursul pieței. Pariul pierdut de Internet, de a plasa omul în miezul tehnologiei sale cu speranța de a-i da mai multă putere și libertate, pare a avea șanse noi printr-o folosire inteligentă a blockchain (Laurent Leloup, Blockchain. La révolution de la confiance, Eyrolles, 2017).

Din punct de vedere al riscului, FinTech se deosebesc de „băncile umbră” (shadow banking), deoarece nu sunt creatoare de monedă, fiind un canal tehnologic de punere cap la cap a împrumutatului cu împrumutătorul, a investitorului cu destinatarul investiției, respectiv P2P (peer to peer)și B2B (business to business), cu o tendință de accentuare a interesului pentru B2B deoarece oferta de plasament este mai amplă. Riscul operațiunilor nu-i aparține intermediarului și nu poate fi provocat de către acesta (FinTech), ci este al părților aflate la capătul tranzacțiilor. B2B, care furnizează cca 80% din veniturile startup-urilor europene (EU Startup Monitor, 2018),  a devenit un veritabil motor al creșterii economice, în primul rând pentru companiile mici și mijlocii, iar din punct de vedere sectorial pentru domenii al căror cash flow este mai puțin predictibil (software IT, hardware, tehnologie pentru economia verde, tehnologie bio-, nano- și medicală) și ca atare mai puțin pe placul practicilor prudențiale din băncile tradiționale.

August 2021